Ultima dorință

Așteptarea a meritat. Din 1990 încoace, la fiecare Cupă Mondială, normal că am vrut ca Germania să ia titlul atunci. Acele succese n-ar fi avut însă încărcătura simbolică a celui de acum. Există triumfuri și Triumfuri. Din ultima categorie fac parte cele obținute în fața și în casa celor care au inventat fotbalul (Euro 1996), respectiv ale celor care l-au transformat în artă (CM 2014). Continuă lectura

Anunțuri

Hummels, admirabil

Aproape că ar fi fost prea de tot să câștigăm și finala Ligii Campionilor. Ar fi fost ca și cum toate visurile din copilărie s-ar fi împlinit puțintel prea devreme […] Uneori e frumos să alergi puțin mai mult după un lucru. […] Înfrângerea nu m-a afectat atât de tare, cum am crezut inițial. După acest sezon chiar nu am sentimentul că am pierdut ceva. (interviu pentru GQ citat de Spox)

FC Bayern – VfB Stuttgart: finala Cupei Germaniei cu un singur final imaginabil

Meciurile de cupă nu seamănă cu cele din alte întreceri, competiția e imprevizibilă și orice se poate întâmpla, mai ales în finala ei, și tot așa: bla, bla, bla. Okay, vor lipsi Dante și Gustavo, pe care regulamentele aberante ale FIFA și șantajul șefilor federației braziliene ne-au obligat să-i punem la dispoziția naționalei țării lor, dar acum pe bune: nu văd cum ne putem împiedica sâmbătă pe Olympiastadion din Berlin (ora 21:00, Dolce Sport). Ne-om fi potolit foamea cu o salatieră și o urecheată, dar a mai rămas pofta de-un pokal. De triplă. De eternitate.

Dortmund – FC Bayern 1:2 | Schweini, Robben și ceilalți au devenit eroi adevărați

După finala pierdută anul trecut scriam → ASTA. După cea câștigată astăzi n-am nimic în plus de comunicat. Fără falsă modestie, mi se pare că am spus totul atunci. Dacă o citiți, parcurgeți și comentariile, deoarece unii dintre voi ar face bine să-și reamintească că nu mai credeau în gena de învingători a majorității jucătorilor din lotul de atunci și de acum. În rest, liber la distracție.

Contrazicându-l pe Robben: s-o iei de la zero a devenit o povară, nu o ușurare

Sezonul trecut a fost cu adevărat dezamăgitor, dar este foarte important să trecem peste asta și să începem din nou. Motivația va fi poate și mai mare. Nu te mai poți întoarce, nimic nu se mai poate schimba. Sunt foarte bucuros că o putem lua iarăși de la zero. (Arjen Robben) Continuă lectura

Barcelona s-a jucat fotbal, FC Bayern a jucat fotbal, Chelsea a dejucat fotbal

În 1975 câștigam Cupa Campionilor Europeni învingând-o pe Leeds (2:0), la capătul unei finale în care englezii fuseseră clar mai buni, impresie confirmată și de ziariștii nemți; arbitrul nu le-a acordat un gol perfect regulamentar și un penalty la fel de strigător la cer, decizii din cauza cărora a fost suspendat de UEFA. Doar un an mai târziu, după un alt triumf norocos, 1:0 cu Saint-Étienne, care nimerise de două ori barele porții noastre, The Sun scria că “germanii au furat trofeul”, iar Daily Mail era de părere că “premiul cel mare aparține acum paraziților fotbalului”. Continuă lectura

FC Bayern – Chelsea: ce mai e de spus?

În afara faptului că ne dorim ca favoriţii noştri să câştige? În afara faptului că visăm, sperăm, ne rugăm şi, total ilogic, suntem convinşi că încrederea noastră într-un deznodământ fericit se va transmite cumva, nu ne puneţi să explicăm cum, şi jucătorilor aflaţi la mii de kilometri depărtare? Din fericire, avem încă timp să mai găsim ceva de zis. Iar pe cei cărora le face plăcere îi invit să vedem meciul de sâmbătă în Berăria bavareză Fritz din Centrul Vechi al Bucureştiului (pe strada Covaci); rezervarea e valabilă de la ora 20:30. Continuă lectura

Cum am putea câștiga finala pierdută la Madrid

Inter Milano este acuzată că i-a folosit ilegal pe Thiago Motta și Diego Milito, fotbaliști fără drept de joc, conform Comisiei Sportive Italiene. Massimo Moratti, președintele nerazzurrilor, a tratat transferurile celor doi cu Enrico Preziosi, boss-ul lui Genoa, care avea interzis să se ocupe de astfel de chestiuni, potrivit unei condamnări anterioare. Continuă lectura

Rugă pentru Ligă

Bayern-ul nostru carele eşti în München,
Îmbogăţească-se palmaresul tău,
Lărgească-se dominaţia ta,
Facă-se voia ta, precum acasă, aşa şi-n deplasare.
Liga noastră cea din toate visele,
Dă-ne-o nouă astăzi
Şi ne scuteşte pe noi de gafe defensive,
Precum şi de neplăcute bâlbâieli ofensive.
Şi nu ne duce pe noi în crize de nervi
Şi ne izbăveşte de José-ul cel rău.
Căci ale tale tre’ să fie Liga, Cupa şi cu Bundesliga,
De-acum şi pân’ la anu’ cel puţin – Amin!

Invitaţie la suferinţă şi, poate, fericire comună

Cine vrea să vadă finala Ligii Campionilor alături de mine şi de Dan este aşteptat sâmbătă, la ora 21:00, în barul Shakespeare din Bucureşti (vizavi de biserica de lângă Club A). Ca să nu-mi reproşaţi că nu v-am avertizat de la început, fac două precizări: 1) nefiind local cu profil sportiv, televizorul nu va avea sonor; 2) vă voi rămâne pe veci îndatorat dacă vă veţi abţine, măcar până la sfârşitul meciului, de la orice comentarii fără legătură cu ceea ce se va întâmpla pe Santiago Bernabeu (transferuri etc). Acestea fiind spuse, vă aştept şi… Auf geht’s, ihr Roten!