Niciodată

Abschiedsspiel-ul lui Beckenbauer e un bluf, o iluzie vândută celor mai creduli dintre noi. Substantivul german der Abschied are două semnificaţii mari şi late: rămas bun şi despărţire. Helăăăăuuu! Care rămas bun, care despărţire?

Asemenea lui Uli, Franz este de prea mult timp Herz und Seele dieses Vereins, inima şi sufletul acestui club, pentru ca eu să cred o iotă din titulatura pompoasă acordată amicalului de mâine cu Real (22:00, Sport.ro). În ciuda anilor petrecuţi la alte echipe şi a faptului că nu mai figurează pe ştatul nostru de plată, fiind “doar” preşedinte onorific, numele Kaiser-ului va fi asociat până-n vecii vecilor, amin!, cu FC Bayern şi cu nimic altceva.

«După 51 de ani nu poţi să spui, simplu: Pa, asta a fost!», declara Beckenbauer anul trecut. Aş tăia acel simplu din afirmaţia sa. Altfel spus: pur şi simplu nu poţi s-o faci! În plus, am fost obişnuit ca la meciurile de retragere personajul în cauză să fie acolo jos, alergând în iarbă pentru ultima oară. Mâine seară, însă, nu va fi cazul, iar partida contra madrilenilor nu va reprezenta despărţirea Kaiser-ului, ci doar un meci în onoarea lui. De vină este vârsta.

V-aţi prins?

Franz e prea bătrân ca să ne părăsească acum.

Sau altădată.

5 comentarii la “Niciodată

  1. Acest „Abschiedsspiel” sa organizat deorece la acea vreme, cand Franz a parasit Bayern-ul pentru New York nu a primit acele onoruri pe care le-ar fi meritat. Plecarea lui de atunci nu a fost …

  2. fratilor, daca luam la caterinca amicalul cu madrid…..de ce mai jucam?
    cum sa-l pui pe braavheid(sau cum se scrie) sa execute?
    Si eu stiam unde trage…..
    baadstuber?
    mai bine nu ma uitam la meci…..

  3. @fipe81
    Ştiu care fost semnificaţia meciului, dar organizarea lui acum, cu o întârziere de 33 de ani, mi s-a părut puţin ridicolă. Se spune că fiecare lucru se face la timpul lui. Nu în toate cazurile e bine să faci ceva anume mai târziu, decât niciodată.

    @Dan
    Am impresia că te-ai enervat tu mai mult decât Beckenbauer din cauza rezultatului. De fapt, cred că Franz nu s-a enervat deloc.

Lasă un comentariu